Istoric

Darabani este un oraş situat în nordul judeţului Botoşani, pe malul Prutului, în apropiere de colţul celor trei frontiere: a României, a Ucrainei şi a Moldovei. Este cel mai nordic oraş al României şi are o populaţie de circa 12 mii de locuitori.

O frecventă eroare este făcută în privinţa numelui localităţii, folosindu-se apelativul „Dărăbani” în loc de numele corect şi oficial de Darabani.

Iniţial localitatea s-a numit Căbiceni iar denumirea actuală a căpătat-o „ în urmă dupre numele stării sociale a locuitorilor, cari aparţineau la căpitenia locală a corpului Darabanilor”[1]. Această numire se deduce, după unii de la nemţescul Trabani ce înseamnă pedestraşi, dupa alţii de la turcescul DER-BAN, adică păzitor de poartă. Darabanii erau un corp de armată pedestru şi permanent. Din acest corp de armată se luau străjile la curtea Domnului. Serviciul darabanilor era foarte distins, la scaunul Domniei, după cum arată şi Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae.

La recensământul din 1860, Darabanii erau oficial a 34-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populaţiei (1641 locuitori).

În anul 2011 populaţia oraşului era de 11.646 locuitori dintre care 5782 de sex masculin şi 5864 feminin.

Există 2 monumente istorice în oraş: biserica Sfântul Nicolae, situată în centrul oraşului, foarte asemănătoare cu cea de la Curtea de Argeş, şi Conacul Theodor Balş. Ambele au fost construite în timpul boierului Theodor Balş, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai vremii sale.

O monografie a Darabaniului, publicată în anii 1930, susţine că vechea biserică din centrul oraşului ar fi fost realizată după planurile uneia dintre cele mai mari biserici ale creştinătăţii, Sfânta Sofia din Istanbul. Teoria ridică unele semne de întrebare.

Puţinii turişti care ajung în oraşul în apropierea căruia se agaţă harta în cui au parte de un obiectiv care, potrivit unor surse documentare, ar putea fi unicat în lume şi de o valoare inestimabilă. Când vii cu maşina dinspre Botoşani nu trebuie să rulezi mai mult de un minut ca să ajungi în centrul micului târg. Acolo, pe partea dreaptă a drumului, se înalţă biserica veche a oraşului. Este o construcţie bizantină, fapt inedit pentru bisericile din nordul Bucovinei, iar legenda care înconjoară locaşul este impresionantă.

Biserica Sf. Nicolae

Pe lângă forma deosebită şi misterioasă, Biserica Sfântul Nicolae din Darabani mai ascunde un lucru inedit. Icoana Sfântului Spiridon, situată în apropierea altarului, aduce belşug şi fericire celor care se roagă. “Este, într-adevăr, o icoană deosebită, este foarte mare şi îl reprezintă pe Sfântul Ierarh Spiridon. Nu se ştie, dar cel mai probabil a fost de la construcţie în patrimoniul bisericii. Am încercat să aflu multe despre originea ei , dar nu am găsit nicăieri vreo referire. Enoriaşii mi-au spus că s-au rugat pentru înţelepciune, pentru iertarea păcatelor, pentru ajutor la examene şi alte lucruri bune iar dorinţele le-au fost împlinite”, a spus părintele Dumitru Avîrvărei. Dar cel mai important este faptul că biserica a fost ctitoria lui Theodor Balş, întemeietorul moşiei Darabani. Construcţia a început în 1834 şi s-a terminat în 1840. O monografie din 1937 a oraşului Darabani lansează o teorie surprinzătoare asupra construirii bisericii. Potrivit autorului Emil Costeanu, avocat doctor în Drept şi fost primar al oraşului, Biserica Sfântul Nicolae ar fi o copie fidelă în miniatură a impunătoarei Biserici Sfânta Sofia, construită în primul mileniu de împăraţii Bizanţului şi devenită moschee după căderea Constantinopolului. “Însuşi Theodor Balş s-a deplasat la Constantinopol, de unde s-a întors cu autorizaţie obţinută personal de la patriarh de a înălţa la Darabani o biserică-replică în miniatură a Sfintei Sofia”, se arată în monografia oraşului. Ipoteza pare a fi susţinută de arhitectonica bisericii. Biserica are trei cupole. Cea mare, de deasupra naosului, are la bază o piramidă octogonală şi formă semisferică. Nu are nici un fel de bare de susţinere, ca şi cupolele de la Sfânta Sofia. Nu există însă nici un document care să certifice sau să infirme această legendă. Arhiva bisericii a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial, când preoţii au decis să o mute la o biserică din Teleorman. Trenul care transporta documentele a fost bombardat, iar întreaga arhivă a fost distrusă. Poate că adevărul despre construirea bisericii – refăcută de mai multe ori, ultima dată în 1989 – nu va ieşi niciodată la iveală.

Conacul lui Theodor Balş, întemeietorul oraşului, este situat în vecinătatea Liceului din oraş. A fost construit între anii 1834-1837, are 24 de încăperi, iar în prezent în el funcţionează Biblioteca orăşenească, unde, prin munca depusă zi de zi, încerc să îmi aduc şi eu contribuţia la bunăstarea acestor locuri, care au dat ţării oameni de excepţie.

Stejarii seculari din pădurea Teioasa, sădiţi de Ştefan cel Mare în urma luptelor cu tătarii, reprezintă, de asemenea, un punct important de atracţie.De menţionat este şi faptul că fântâna şi băncile ornate cu flori din centrul oraşului sunt unicat în România

Un alt obiectiv turistic reprezentativ al oraşului este Muzeul acad. Leon Dănăilă.